|
Simeon
Monahul
Vezi,
suflete, câte face călcarea poruncii? Fugi deci de aceasta, căci ea este păcatul
cel vechi, care l-a osândit la moarte pe Adam cel întâi plămădit; şi pe cei ce
cad în ea aceasta îi omoară pe loc şi nu-i face vii. Inţelege şi o altă pilda
asemănătoare acestui om al lui Dumnezeu: cineva din fiii proorocilor a zis
aproapelui său în cuvântul lui Dumnezeu «Loveşte-mă!» si n-a vrut omul să-l
lovească, si i-a zis „pentru ca n-ai ascultat glasul Domnului, iată când vei
pleca de la mine, te va lovi un
leu!” Şi a plecat de acolo. Si l-a gasit un leu si a tabarat peste el [3 Rg 21,
35-36].
Vai,
suflete, ce rau lucrator e călcarea poruncii. Ea l-a omorat si pe Ahab,
imparatul lui Israel pentru că a
călcat
Cuvantul
Domnului si l-a crutat pe Ader
împăratul Siriei; caci s-a dus, zice, proorocul la regele lui Israel pe calea
lui si si-a legat ochii cu o bentiţă. Iar când a trecut regele, acesta
a strigat împăratului si a zis:
«Robul tău a ieşit la bătălie şi, iată, un bărbat mi-a adus un alt bărbat şi
mi-a zis: „Păzeşte-l pe bărbatul acesta; dacă-ţi va scăpa, sufletul tău va fi în
schimbul sufletului său sau vei plăti un talant de argint.”» Şi fost-a pe când
robul tău privea jur-împrejur la cutare şi cutare, şi acesta n-a mai fost. Şi
i-a zis împăratul: «Iată, mi-ai omorât ambuscadele!» Şi el s-a grăbit şi
şi-a luat bentiţa de pe ochi şi l-a cunoscut împăratul lui Israel că acesta e
dintre prooroci şi el i-a zis: «Acestea zice Domnul: Pentru că ai dat drumul din
mâna ta unui bărbat pierzător, sufletul tău va fi în schimbul sufletului lui, şi
poporul tău în schimbul poporului său»” [3 Rg 20, 38
42].
Vai,
ticaloase suflete! Căci iată Ahab a
fost osândit la moarte pentru
călcarea unei singure porunci, iar altul care nu l-a lovit pe cel ce i-a spus: „Loveşte-mă!” şi
acesta pentru calcarea unei singure
porunci a fost sfâşiat de un leu şi a fost omorât. Ce vei face însă tu, atotîntinate
şi nelegiuite suflete, care calci
de zeci de mii de ori în fiecare ceas şi dumnezeieştile porunci ale Domnului?
Vai, nenorocitule si fricosule!
Cine
se va milostivi de tine? Vei fi osândit la pedepse ca unul care faci zi de zi unele ca acestea, încalci
pururea poruncile şi nu încetezi!
Vai! că fericitul om al lui Dumnezeu care a căzut o singură dată şi a fost batjocorit
în necunostinţa de proorocul mincinos, n-a dobândit nici o iertare, si fost
omorât de fiară. Iar tu, care calci poruncile preacurate si dumnezeieşti nu în necunoştinţă, nu o
dată, ci încontinuu şi în cunoştinţă, la ce pedeapsă nu vei fi osândit? Cine nu
mă va jeli sau cine nu va suspina pentru desăvârsita mea pierzanie? Vai, suflete, ce
înfricoşată şi plină de frica povestire, vrednică de jale şi de plâns îndoliat;
fiindcă atunci când mă gândesc la omul lui Dumnezeu cum a fost batjocorit prin
limba rea şi mincinoasă a bătrânului, sunt cuprins de frică şi tremur
înspăimântat. Căci bine a zis dumnezeiescul David rugându-se Domnului:
„Pierde-vei pe toţi cei ce grăiesc minciuna” [Ps 5, 7], căci în aceasta s-a
împlinit ceea ce s-a zis de Ieremia: „Fiecare e luat în râs de prietenul său. Nu
vor grăi adevărul. Limba lor a învăţat să grăiască minciuni. Au făcut nedreptate
şi au uitat să se întoarcă: camătă peste camătă, vicleşug peste vicleşug;
n-au vrut să Mă cunoască pe Mine, zice Domnul. De aceea, acestea zice Domnul
puterilor: Iată Eu îi voi arde în foc şi pune la încercare. Căci cum altfel voi
face de la faţa răutăţii poporului Meu? Săgeată care răneşte e limba lor,
viclene vorbele gurii lor; aproapelui lor grăiesc de pace şi în aceasta au
vrăjmăşia. Oare nu-i voi cerceta? zice Domnul. Oare nu se va răzbuna pe un
asemenea popor sufletul Meu?” [Ir 9, 4-8].
Acestea
auzindu-le asadar, ticaloase suflete al meu, trezeste-te si scoala-te spre
lucrarea poruncilor Lui dumnezeiesti
si alunga de la tine somnul cel foarte greu al nepasarii. Facandu-ti
gandul tau curat de orice intinare si orice necuratie a vietii, apropie-te de
Dumnezeu Cel iubitor de oameni strigandu-I cu lacrimi si zicand: Doamne,
acopera-ma de reaua calcare a poruncilor si, ca Unul singur indelung-rabdator,
elibereaza-ma de alunecarile ei nesfarsite, ca sa slavesc si sa binecuvintez in
toata vremea atotsfantul Tau nume, al Tatalui si al Fiului si al Duhului Sfant
acum si pururi si in vecii vecilor.
Amin.

Comentati acest articol
Vizite:501
|