Blogul lui Florin Giurcă


13Sep2010




Untitled

Para-ortodoxia -  de la forumuri la blogosfera ortodoxă

 

O privire subiectivă și sumară asupra prezenței  de zece ani a ortodocșilor români pe internet.

 

Forumurile de discuții au înflorit pe la începutul anilor 2000, în sfera de interes creștin-ortodoxă printre pionieri numărându-se părintele Iulian Nistea, craioveanul Gigel Chiazna, aradeanul Petru Jigorea, sau basarabeanul parinte Savatie Bastovoi. Acestea au fost inițiative particulare.  Forumuri au mai fost deschise pe lîngă web-siturile unor unități de cult: biserici, manastiri sau episcopii, gândite inițial ca o modalitate modernă de întreținere a comunității parohiale în afara zidurilor bisericii. Un astfel de forum, remarcabil, a fost cel al Schitului Darvari. De la un nucleu de enoriași fideli, care sorbeau cuvintele starețului, împărtășindu-și în  public frământările sufletești, s-a ajuns în mai puțin de un an la o organigramă  virtuală stufoasă cu scopuri catehetice și  misionare,  cu patru sau cinci moderatori.

 

Oricât de bine ar fi fost moderate și administrate, blogurile ortodoxe au avut de suferit  în cele din urmă din cauza lipsei de interes a cititorilor, subiectele de discuții  având tendința, odată cu trecerea timpului, da a căpăta aspectul unor sertare aglomerate și dezorganizate cu vechituri. Discuțiile aveau tendința de a devia de la subiect, postările cu adevărat ziditoare se pierdeau într-un noian de deșertăciune.  Persoane din sfera altor culte, în special romano-catolici și vechi-calendariști intrau și întrețineau o stare de nervozitate prelungită, care secătuia răbdarea și nervii forumiștilor. Cu timpul, rând pe rând,  creatorii și administratorii forumurilor au început să le lase de izbeliște ca în final  să le închidă.

 

Blogurile, ca  publicații online de autor au eliminat o parte din neajunsurile forumurilor. Discuțiile sunt canalizate mult mai bine pe subiectul articolului, nu apucă se se învechească, fiind permanent înnoite. Și în primul rând, nu mai sunt o ceartă dintre toată lumea cu toată lumea, ci o discuție între autor și cititorii lui.

 

Blogosfera ortodoxă din zilele noastre s-ar putea împărți după mai multe criterii.

 

După gradul de relaționare între ele, avem:

-         -bloguri foarte implicate, care întrețin polemici permanent cu alți jucători virtuali (razboiintrucuvant, saccsiv, pustnicul digital, apologeticum);

-         -bloguri neimplicate, care îsi urmează o linie editorială proprie, fără a se preocupa de „atacuri” și drepturi la replică: savatie, teologie pentru azi, ramura inflorita,  creștinOrtodox, Laurențiu Dumitru  și multe, multe altele.

 

După tematica abordată, avem

-         bloguri orientate pe subiecte teologice, publicări de fragmente patristice și filocalice, monografii de scriitori bisericești și Sfinți Părinți, pilde, scrieri duhovnicești,  etc. Câteva exemple doar, ele sunt foarte multe: CreștinOrtodox, Teologie pentru azi, Cristian Stavriu, cuvânt ortodox ( Petru Jigorea); blogurile lor tind să devină cu  vremea adevărate biblioteci online.

-         bloguri de opinie personală, care conțin și o pondere importantă de comentarii politice, economice și sociale: Savatie (un blog militant basarabean pentru emancipare națională și religioasă de sub tutela post-sovietică),  Gigel Chiazna (comentarii social-politice),  Pustnicul digital, saccsiv. Nu am inclus aici comentatorii profesioniști din presa scrisă, ci doar particularii care întrețin bloguri personale pe internet.

 

Ca tehnică de lucru, subiectele  de interes sunt preluate de la un blog la altul, cu citate și completări. Pe marginea unui subiect dat se pot forma la un moment dat două sau mai multe tabere, pro sau contra, tabere care polarizează inevitabil și cititorii. Acest fenomen este specific blogurilor, el nu se manifesta în era forumurilor, când polemiștii erau atomizați și  nu se formau tabere.

 

Subiectele cele mai aprinse de discuție din ultimii ani au fost, începând cu cazul Tanacu (2005), care a fost dezbătut la vremea lui pe forumuri: întronizarea noului patriarh (2007), gripa aviară, împărtășirea IPS Corneanu la catolici (2008), gripa porcină (2009), alunecările lui Danion Vasile către stiliști, comunicatele de la Petru Vodă privind acceptarea actelor biometrice (2010).

 

Dintre bloguri, o mențiune aparte am să fac pentru războiintrucuvânt, care e de departe cel mai amplu. Gândit ca o platformă dedicată punerii în valoare a operei și activității sfinților, situl debordează de texte, aduse la suprafață zilnic, conform cu  calendarul ortodox.  Administratorii sitului nu fac însă o muncă fără orânduială, ci cu un scop bine precizat: textele sunt grupate și comentate în folosul campaniilor  pe care le duce blogul. Pentru că acest blog duce campanii. Cantitatea argumentelor este copleșitoare: zeci și zeci de pagini sunt descărcate în fața curții preopinentului, încât acesta abia dacă mai poate deschide poarta să iasă în stradă.

 

Nu îmi permit să fac aici nici o judecată de valoare asupra justeții acestor campanii, teze, articole, opinii – singurul loc legitim în care se poate afla o asemenea judecată se situează în chiar spațiul dedicat comentariilor acestor bloguri.

Menținerea unei dezbateri active în rândurile web-ortodocșilor are pe de o parte  rolul pozitiv   de a contribui la clarificarea unor  chestiuni  insuficient dogmatizate (cum ar fi problema cipurilor) dar totuși dezorganizat, laborios. Pe de altă parte însă, apare riscul  de împrăștiere, de depărtare de tihna tradițională, de contemplație, de rugăciune, și asta proporțional cu pasiunea pusă în dezbateri.

Post tema
postat in categoria articole la tema Blogosfera






Parohia Petresti

Comentati acest articol
Numele:



E-mail (nu va fi publicat):



Comentariul:





Vizite:2124