Blogul lui Florin Giurcă


16May2010




Untitled

P. D. loveste din nou

 

Fiul lui Ienachita Vacarescu, Alecu, a detinut functii de rangul doi in ierarhia Principatului. Moartea i-a fost hotarata pentru delicte de opinie: Alecu a compus o parodie copilareasca in care il satiriza pe domnitor, Alexandru Moruzi. Acesta  l-a surghiunit la Tulcea, dar se pare ca a dat porunca in secret sa fie ucis pe drum si aruncat peste bord in Dunare, ca sa i se piarda urma. Alecu a trait in framantari sufletesti, a risipit averi, a lasat insa un urmas cu talent adevarat – Iancu – unul din intemeietorii poeziei romanesti.

 

Celalalt fiu al lui Ienachita, Nicolae, s-a ocupat si el ocazional cu poezia si deasemeni si cu politica. O intamplare l-a  adus in preajma lui Tudor Vladimirescu: in plina tulburare a evenimentelor de la 1821, a fost insarcinat de caimacamie sa-i scrie lui Tudor ca sa-l induplece sa stavileasca razmerita. Se pare insa ca Nicolae a preferat  sa-l atraga pe Vladimirescu de partea boierilor care voiau eliberarea de sub stapanirea sultanului, colaborand cu Eteria. Tudor Vladimirescu l-a refuzat insa, deoarece scopul lui nu era unul de eliberare nationala ci  doar de dreptate sociala. I-a spus lui Vacarescu: “niciodata cei din neamul Vacarestilor nu s-au ridicat cu arme de moarte impotriva patriei” si a adaugat: “fiindca norodul nu cere altceva decat numai o dreptate ce poate fi folositoare si tagmei boieresti”.

 

 Dupa revolta lui Tudor Vladimirescu au luat sfarsit domniile fanariote in principatele romane. Spita Vacarestilor a lasat urme adanci in istoria tarii. Legenda spune ca se trag din intemeietorul de tara Negru Voda, dar cert e ca un stramos al lor a fost capitan al lui Mihai Viteazul. Ultimul descendent celebru al familiei este Elena Vacarescu, nepoata a lui Iancu si stranepoata a lui Ienchita. A fost o scriitoarare remarcabila, premiata de Academia Franceza. A avut aventuri mondene la Palat: a fost domnisoara de onoare a reginei Elisabeta, sotia lui Carol I (autoare si ea de poezie sub pseudonimul Carmen Silva), si a avut o idila amoroasa cu printul Ferdinand, mostenitor al tronului. A facut parte din delegatia romana de la Trianon, avand contributii importante  in semnarea tratatului care a consfintit crearea Romaniei Mari.

 

Incepand cu Patrascu, ofiter al lui Mihai Viteazu, continuand cu Ianache, martir si marturisitor sub iataganul turcesc, apoi cu Ienachita, diplomat activ pe frontul castigarii suveranitatii fata de Poarta Otomana si deschizator de drumuri in arta literelor, cu fiii si nepotii lui Ienachita, care au activat in Revolutia de la 1848 si in realizarea Unirii de la 1859,  cu Mihai, fiul lui Iancu, participant cu gradul de colonel  in Razboiul de Independenta si distins in luptele de la Plevna si Rahova, si cu altii de care n-am mai amintit, Vacarestii au fost fii demni ai poporului.

 

Sase dintre ei au pierit de mana tiranilor: unul executat de cotropitor, cinci asasinati de fanarioti. Domnii fanarioti erau principi crestini, de nationalitate greaca, numiti de Imperiul Otoman. Au avut si ei o contributie insemnata in propasirea  neamului, daca lasam la o parte metodele lor de a face politica si o anumita mentalitate…  “nerezonabila” care s-a imburuienat in administratia damboviteana, si care cu greu mai poate fi starpita.

 

De numele unuia din principii fanarioti se leaga construirea celui mai maret complex bisericesc si monahal din Bucuresti si din tot sud-estul Europei: manastirea Vacaresti. A fost construita la inceputul anilor 1700 de catre Nicolae Mavrocordat si fiul sau Constantin. Nu se cunoaste daca exista vreo legatura intre numele manastirii si familia Vacarestilor, se pare ca este doar o coincidenta de nume. Un articol nesemnat din Magazinul Istoric nr. 5 (mai) din 1975 strecurat in coltul unei pagini dadea urmatoarea informatie: "Ansamblul arhitectonic de o deosebita valoare culturala si istorica, manastirea Vacaresti se infatiseaza azi ca un vast santier... Din octombrie 1973... la Vacaresti se lucreaza intens pentru restaurarea bisericii si a celorlalte cladiri (Palatul domnesc, paraclisul, turnul cu clopotnita, galeriile arcate, etc), pentru aducerea monumentului la o forma cat mai apropiata de cea din prima jumatate a veacului XVIII, din vremea ctitorilor sai, Nicolae si, mai apoi, Constantin Mavrocordat(...)
Lucrare extrem de minutioasa, restaurarea intregului complex se va desfasura pe o durata de mai multi ani, urmand ca pe masura ce diferite corpuri de cladire vor fi refacute sa devina accesibile vizitatorilor (...)
Restaurarea manastirii Vacaresti si amenajarea sa muzeala vor imbogati peisajul cultural al Bucurestilor cu unul dintre cele mai frumoase si mai mari complexe arhitectonice nu numai din Capitala, ci din intreaga tara - expresie graitoare a maiestriei artistice a poporului nostru."


Abia restaurata, a fost rasa de pe suprafata pamantului in 1986 de catre Nicolae Ceausescu, iar locul unde a fost a ramas pana acum o rana vie, nevindecata pe obrazul Bucurestiului. Si al nostru, al tuturor.

 

 

Post tema
postat in categoria istorice





Parohia Petresti


Comentati acest articol
Numele:



E-mail (nu va fi publicat):



Comentariul:





Vizite:1622