Blogul lui Florin Giurcă


28May2010




Untitled

4. Prin urmare, asa deci…

 

 

6 august 2007: American Home Mortgage Investment Corporation (un FNI american dintre cei mari) se trezeste la usa cu o gramada de deponenti si investitori care isi cer banii inapoi. 800 de milioane de dolari. AHM    intra in insolventa. La Bucuresti, coafura Guvernului Boc rezista.

15 septembrie 2008: Lehman Brothers (o banca yankee din cele foarte mari)  isi inchide portile, cu o datorie  de 600 miliarde de dolari. Americanii au parte de cel mai mare faliment din istoria lor, coafura  Guvernului Romaniei  se tine incredibil de bine.

11 decembrie 2008: Bernard Madoff, unul din directorii NASDAQ, este arestat, gasit guilty pentru 11 delicte federale si condamnat la 150 de ani de inchisoare. Clientii bursei  NASDAQ pierd  41 miliarde de para. Guvernul Romaniei se piaptana, tocmai a mai primit un mandat.

 

Anul 2009. Lumea toata este in fierbere, tarile intra in criza una dupa alta. Islanda, Letonia şi Pakistanul trec  prin căderi de guverne, proteste de stradă şi creşterea extremismului; urmeaza Letonia, Lituania şi Ungaria.  Romanii iau  credite cu buletinul.   

Fabricile romanesti care furnizeaza materiale pentru investitii unei  Europe intrate in declin raman fara piata de desfacere.   Intra in pierderi si nu mai alimenteaza bugetul cu impozite si taxe. Guvernul Romaniei, care se pregateste de alegeri prezidentiale,  cheltuie de la buget 5  miliarde de euro pe salarii, bunuri si servicii.  Vede totul, tace si ia credite de la Banci subsidiare europene. Mai exact, grecesti.

 

Anul 2010. Grecia intra in colaps economic. Guvernul Romaniei a stiut el de ce tace si face. A stiut ca, indiferent ce se va intampla, va avea o masca de oxigen. Acum a sosit vremea sa si-o puna la gura. Cu cei 15% luati din fiecare pensie si din cei 25% luati din fiecare salariu, va avea aer  ca sa dea ratele inapoi pana la urmatoarele alegeri.

 

Nu altfel decurgeau lucrurile in vremea fanariotilor. Marile dregatorii din Stat erau cumparate cu bani grei, imprumutati cu dobanzi camataresti de la greci. Creditorii  aveau dreptul sa puna impozite pe spatele poporului. Vazut de undeva din stratosfera, fenomenul consta intr-un flux urias de bani, care se ridica prin mii de firisoare din gospodariile  taranilor  romani,  se unea intr-un fluviu financiar subteran care traversa Dunarea si se varsa in sipetele din Fanar.

 

Anul 1821. Armatele rusesti, dupa terminarea razboiului cu turcii, au pornit spre Tara Romaneasca si au intrat in tara, ajungand in Oltenia, pe campiile dunarene, mai sus de Calafat. Armatele turcesti de pe malul drept al Dunarii – Rusciuc, Silistra si Vidin – au dovedit pe cei 30.000 de ostasi rusi care patrunsesera in Oltenia, si au primit ordin de la marele sultan sa treaca Dunarea  si sa-i  prinda pe cei 30.000 si sa-i lege cu 30.000 de funii de bumbac si sa-i aduca legati la Constantinopol, la Inalta Poarta. Rusii, afland de marele numar al turcilor ca trece Dunarea, si cunoscand ca nu pot tine piept cu ei, s-au retras prin padurile Mehedintiului.

 

Turcii trecand Dunarea si asezandu-se intre Calafat si Cetate, si poposind trei zile si trei nopti, pentru a lua informatii de lupta cum i-ar putea prinde pe rusi, domnul Tudor, fiind vataf de plai al Plaiului Closani, s-a dus la armatele rusesti, adunand panduri din oameni destepti, si a spus generalissimului rus sa-i dea o parte din armata ruseasca, ca el va bate pe turci.

 

Si luand o parte din cavaleria rusa si mergand noaptea, pe intuneric, au inconjurat taberele turcesti, au dat foc imprejur la toate surele de paie si la lumina focului i-a inconjurat pe toate partile cu armata ruseasca si cu pandurii lui, si i-au macelarit pana la unul. Cu funiile de bumbac pe care le pregatisera streanguri turcii, sa-i duca legati la Constantinopol, au fost legati turcii si dusi la Moscova, in capitala Rusiei.

 

Atuncea domnul Tudor a fost facut locotenent si luat de catre generalul rus sa-l prezinte imparatului Rusiei…

 

 

Post tema
postat in categoria istorice


Post tema
postat in categoria istorice





Parohia Petresti


Comentati acest articol
Numele:



E-mail (nu va fi publicat):



Comentariul:





Vizite:1825