Blogul lui Florin Giurcă


10Aug2012




Untitled

Reality show

 

A citi istorie e ca dezlegarea unui puzzle. Am verificat ieri pe google yearth ce zice Giurescu,  că gura de varsare a Putnei in Siret se va deplasa în viitor spre nord, asta o zicea prin anii 30, și asa este, s-a deplasat cu 10 km spre nord - inca se mai vede vechea albie.

 

Azi, căutand vești despre Argedava, capitala lui Burebista, am aflat că, deși Giurescu zice ca "nu se știe precis unde e situată", totuși cică s-ar fi identificat până la urmă  lângă București pe Argeș, unde s-a gasit o necropola cu 80 de schelete roz lungi de 4 metri, dar care schelete nu mai există, au fost luate de autorități și duse nu se stie unde. Nu seamana cu cazul extratereștrilor de la Roswell? Normal că la congresele  de tracologie toată lumea este indignată de conspirațiile care ne ascund veșnic adevarul.

 

Dați-ne uriașii înapoi!!! Am uitat să precizez sursa: http://dezvatatorul.blogspot.com/2010/02/uriasii-partea-i.html

 

M-am hotărât  așadar de la o vreme să verific în viața reală tot ceea ce aud din  showbiz, din can-canurile  politice (pentru mine e totuna), într-un cuvânt din mass-media, pentru că senzația că sunt luat de prost, că sunt păcălit, mințit, manipulat devenise tot mai presantă. Nu mai cred nimic, nu mai înghit nimic pe nemestecate.

 

Prima mea experiență practică a fost însă total dezamăgitoare. Teza  că aș fi manipulat a fost infirmată în cel mai prozaic mod cu putință. Am cumpărat de la Carefour o pungă de tăiței cu gândul să fac o supă de legume, știți: 1 morcov, 1 ceapă potrivită, 1 păstârnac și două-trei roșii, o mână de fidea, sare și piper. Le-am fiert pe toate în oală, am adăugat la sfârșit tăițeii, am mai dat câteva clocote și am pus deoparte să se răcească. Am pus apoi  două polonice zdravene în farfurie și m-am așezat la masă, privind cu poftă la supa aburindă.

 

Când acolo, ce să vezi? Sub privirile mele siderate fideluța  a început să se comporte ca și cromozomii în celula vie, când se divide, ați  văzut cu siguranță pe Discovery: firișoarele se apropiau  unele de altele și formau niște conglomerate stranii, ca niște litere animate. M-am frecat la ochi, nu mi-a venit să cred, dar în curând textul a devenit din ce în ce mai evident: tăițeii mei voiau să-mi spună ceva! Am pus pe nas ochelarii de citit, și atunci am deslușit clar ce scrie în farfuria mea: „HAI LA REFERENDUM!”

 

Dar ce a pus capac la toate, a fost luni, când m-am dus în piața de pește să cumpăr niște stavrizi, fiind   dezlegare la pește. Intru în pescărie, dar mirosul de pește stricat care m-a lovit din prima clipă mi s-a părut cu mult mai puternic decât mirosul normal dintr-o pescărie. Mă uit intrigat în galantare să văd care nație de pește pute-n halul ăsta, dar n-am văzut decât niște carași destul de ok și o vânzătoare corpolentă, în halat alb, toată numai zâmbete. Surpriza a venit îndată, când din spatele vânzătoarei își face apariția o arătare terifiantă, ceva între Alien și Terminator, de culoarea sângelui închegat. O recunosc deîndată ce începe să cânte  

 

P-p-p-poker face, p-p-poker face
(Mum mum mum mah)
P-p-p-poker face, p-p-poker face
(Mum mum mum mah)

… era Lady Gaga, în rochie de fileuri de Pangasius. Cam stricate, însă, din păcate.

 

Și cu asta, tentativele mele de a confrunta cu realitatea știrile din show-biz și viața politică, s-au sfârșit.  

Post tema
postat in categoria povestiri la tema mass-media







Parohia Petresti


Comentati acest articol
Numele:



E-mail (nu va fi publicat):



Comentariul:





Vizite:1279