Blogul lui Florin Giurcă


30Nov2009
Sfantul Ioan Gura de Aur

Ce ne invata Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in cazul Lautzi v. Italia: „Prezenta crucifixului… ar putea fi incurajatoare pentru copiii religiosi, dar in acelasi timp perturbatoare pentru cei care practica  alte religii sau sunt ateisti.

Libertatea de a nu crede in nici o religie (care decurge din libertatea religiei garantata de Conventie) nu a fost limitata la absenta serviciilor si educatiei religioase: ea se extinde la absenta simbolurilor si practicilor care exprima o credinta, o religie sau ateism”.

 

Este clar, persoanele  religioase trebuie apriori  descurajate, caci, cine stie, in preajma lor s-ar putea sa fie vreun ateu. A carui credinta  nu trebuie sa fie perturbata.

 

Sfantul Ioan Gura de Aur

 

Despre cainta

 

Poate cineva mă va întreba:

-   Oare hulitorul va avea aceeaşi soartă ca şi adulterinul, ca şi muieraticul, ca şi lacomul, ca şi închinătorul la idoli?

-   Nu e timpul să cercetăm acum dacă toti vor primi aceeaşi pedeapsă. Dar că toti vor cădea din împărăţia ceru­rilor, şi hulitorul împreună cu ceilalţi, sunt încredinţat de cuvintele lui Pavel, dar mai bine-zis ale lui Hristos, Care lucrează prin Pavel, că nici unii, nici alţii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu.

Nu numai în privinţa acestui text din Scriptură, dar şi în privinţa altor multe texte, mulţi oameni au această părere greşită şi socotesc că în general toate pedepsele hotărâte celor păcătoşi nu sunt rostite de Hristos decât ca o exage­rare. Aceasta însă e o cursă a diavolului. Diavolul a strecu­rat în mintea unora această mângâiere, că pedepsele date de Dumnezeu păcătoşilor sunt o exagerare, cu intenţia de a adormi teama de pedeapsă în sufletele acelora care, din dragostea de Dumnezeu, s-ar căi de păcatele lor şi de a-i face mai nepăsători fată de ascultarea poruncilor. Deo­camdată, atâta vreme cât trăim pe acest pământ, gândul acesta poate înşela pe oamenii cu sufletele mai trândave, dar în timpul înfricoşătoarei judecăţi se va vădi înşelă­ciunea. Se va vădi atunci când nimeni nu va mai avea nici un câştig de pe urma căinţei. Spune-mi, te rog, care este folosul ca acum să ne lăsăm înşelaţi de acest gând, şi să ne dăm seama de înşelăciune atunci, în ziua judecăţii, când nu vom avea nici un folos de pe urma pocăinţei? Să nu ne înşelăm în deşert. Să nu gândim spre răul nostru ceea ce nu trebuie. Să nu atragem asupră-ne încă şi o altă pedeapsă, aceea pricinuită de necredinţă. Cumplită pedeapsă vine peste noi nu numai pentru că nu îndeplinim poruncile lui Hristos, dar şi pentru că nu credem în ele. Iar necredinţa aceasta vine de acolo că ni s-a slăbit puterea de a îndeplini poruncile Lui. Când nu voim să avem liniştea ce ne-o dă ascultarea de glasul lui Dumnezeu şi nici nu voim să facem cele poruncite, spre a scăpa mintea noastră de teama chinu­rilor viitoare, atunci, pentru că suntem cu conştiinţa încăr­cată şi sugrumată de păcate, ne silim să izgonim din mintea noastră frica cumplită de pedepsele ce ne aşteaptă. Prin asta însă ne aruncăm în altă prăpastie şi mai mare, aceea că punem la îndoială însăşi existenta chinurilor viitoare. După cum bolnavii cuprinşi de febră nu scapă de fierbinţeală dacă se bagă în apă rece, ci, dimpotrivă, li se măreşte fierbinţeala, tot astfel şi noi, pentru că ne pişcă conştiinţa păcatelor noas­tre, ne silim să ne cufundăm pe noi înşine în ideea îngustă că pedepsele viitoare sunt o exagerare, pentru ca să putem apoi săvârşi fără teamă orice păcat.

Ne mâniem pe fraţii noştri nu numai când sunt de fată, ci, de cele mai multe ori, pornim război împotriva lor când ei nu sunt de fată. Dar asta-i culmea sălbăticiei. Mai mult încă: Fată de cei mai tari şi mai puternici ne purtăm cu multă blândeţe, chiar dacă ne fac rău, chiar dacă ne ocă­răsc, pentru că le ştim de frică; pe cei de o seamă cu noi şi mai mici decât noi însă îi urâm şi-i duşmănim, chiar dacă nu ne-au supărat cu nimic. Acest lucru n-are altă explicaţie decât că ne temem mai mult de oameni decât de Hristos.

 




Parohia Petresti


Comentati acest articol
Numele:



E-mail (nu va fi publicat):



Comentariul:





Vizite:1742