Blogul lui Florin Giurcă


22Apr2013




Untitled

Fragment dintr-un viitor roman.

Dumitreștiul e un sat binecuvântat de natură.  Adăpostit între dealurile înalte și împădurite care îl înconjoară din toate punctele cardinale, străbătut de albia largă și mănoasă a râului Râmnicu Sărat,  satul se bucură mai tot timpul de un cer senin și de o climă stabilă și moderată, ferită de excesele crivățului și ale înghețului, care fac ravagii în zonele de câmpie.  Profesorul Bologa, trăit toată viața sa la câmp, privi cu interes la vârful  Căpățânii, dealul a cărui coamă bogat împădurită străjuia orizontul spre apus, plănuindu-și în minte prima ieșire în natură  pentru weekendul următor. Își trecu degetele prin părul buclat, revărsat generos până aproape de umeri  și-și  aruncă o ultimă privire asupra foilor de hârtie cu lucrările de extemporal de la  clasa  a noua.  Igor Bologa era ceea ce se numește un bărbat chipeș, conștient de calitățile lui. Ochii săi albaștri străluceau glaciar ca două iezere  în vârf de munte, în care fetele de liceu ar fi vrut să se topească cu totul. Tatăl lui avusese căruță cu cal, și învățase de mic să călărească. Ȋși cumpărase cizme înalte de jokeu, șapcă și biciușcă și, călare pe iapa Caliopei, se plimba  țanțoș la trap pe prundul gȃrlei, în fiecare  seară, cȃnd în aval, cȃnd în amonte.  Ca prin minune, fete ca Alina și Ortansa, dintr-a noua A, sau Flavia și Beatrice  de la B, fură cuprinse brusc de pasiune pentru analiza matematică și trigonometrie și constatară că au nevoie de meditații în particular. Veneau o dată  pe săptămână, pe înserat,  intrau în casa doamnei Caliope și se așezau cuminți la masă cu caietele și creioanele așezate ordonat în fața lor, așteptând răbdătoare ca domnul profesor să apară de la baie, proaspăt ras și zâmbind cu gura până la urechi.

- Ia să văd cum arată graficele voastre. Alina, la tine funcția f de x nu intersectează axa absciselor niciodată. Nu e bine. Otilia, mai repetă teorema lui Lagrange.  Flavia, unde ți-e capul? Numai la băieți te gândești? Nu vezi că expresia de sub radical e negativă? Fetelor, ați fost vreodată acolo sus în vârful Căpățânii? Vreau să mă duc duminică. Ce ziceți? Mergeți și voi?

Fetele simțiră fiorii de emoție cum li se ridică în sus pe șira spinării, pe sub tricouri,  și își strânseră brațele pe lângă corp, înfrigurate. Mamele nu vor fi prea  entuziasmate de treaba asta, dar le vor convinge cu siguranță notele de zece luate la extemporal.  

Post tema
postat in categoria povestiri la tema Ernest







Parohia Petresti


Comentati acest articol
Numele:



E-mail (nu va fi publicat):



Comentariul:





Vizite:1811